Mi-a murit iubirea, demult, doar eu, ca un copil prost ma plimbam cu un trandafir roz in mana prefacandu-ma ca el reprezinata iubirea mea! De ce-a murit? Mii de raspunsuri imi traverseaza scoarta cerebrala dar nici unul nu e demn de mentionat! S-a nascut prea tarziu, a fost sufocata prea devreme si ignorara prea curand!
Tipa de disperare si durere dar, cine mai avea urechi pentru ea, cand erau atat de multe racnete in jur? Nici nu am putere sa plang! Doua lacrimi stinghere au aparut si-au prezentat omagiile si au plecat! Atat! Nimieni altcineva! Ironic, erau atat de multi cei care ii doreau moartea iar azi, cand dorinta li s-a indeplinit ei nici macar nu stiu sa poate sarbatorii!!! Sunt eu, cu ea! Am vrut sa tip, sa plag, sa ma zbat, sa mor si eu! Am intrebat disperata: 'de ce Doamne?Chiar ata de mult te-am suparat? Vrei sa ma pedepsesti?'
Nu stiu de unde vine durerea din sufletul meu, nu stiu nici cat are de gand sa stea, nici unde se va duce! Stiu doar ca nu eram pregatita,poate nu as fi fost niciodata!Imi simt inima batand navalnic, trupul imi tremura lipsit de vlaga, eu ma zabat ca un miel in muta suferinta! Nu a fost doar iubirea mea, nu a fost doar un vis! M-am zbatut! Am luptat, am muscat din durere, doar ca sa te salvez! Se pare ca nu am stiu sa lupt cum ai fi meritat! Te-am pierdut... Te privesc cat de suava esti,ai sa imi lipsesti o vreme, imi va lipsi gingasia, veselia si caldura ta! Azi, acum nu mai pot face nimic oricat de mult as vrea! Cine se naste e dator cu o moarte! La nasterea ta au dansat norii cu soarele, azi la moartea plage luna si stelele! Poate iti va fi mai bine acolo, poate imi va fi mai bine aici...A murit iubirea! Traiasca iubirea!
Comments
Post a Comment