E liniste si merg pe un drum plin cu verdeata, case mici la inconjoara , zaresc o alee ingusta intre doua casute de piatra si-mi fac drum printre ele. Gardulete de piatra acoperita cu verdeata boagata ma inconjoara si ma grabesc, parca sunt pe cale sa descopar Eterul... Ajung la o gradinita verde incojutata de un gardulet nu prea inalt si de spatele caselor. Urmez drumul si observ ca el se infunda dar asta chiar nu ma deranjeaza, chiar ma bucura pentru ca am prilejil sa admir minunatia ce ma inconjoara ! Privesc peste gardul de piatra si vad undeva in vale un drum serpuit ce se pierde intre doua stanci iar deasupra domeau in forma lor reala norii! Am intins mana si i-am managaiat ! Erau mai presus de orice vis! I-am mangaiat asa cum managi eternitatea prinsa intr-o lacrima, asa cu alinti iubirea regasita, asa cum atingi ploia...I-am privit cu ardoare as fi oferit in schimb toate amintirile, trairile, emotiile traite canvda, orice farama de vis ...orice ...ca sa pot sta acolo o eternitate cu posibilitatea de prelungire! Apoi o voce venita din neant mi-a zis 'Nu-ti fa griji, ai sa poti veni aici cand doresti! Acum e tipul sa fugi!' Dar eu nu vroiam sa plec, trebuie sa fii nebun sa vrei sa fugi de rai!
M-a luat de mana si m-a tarat pe piscuri inalte asunse in alti nori apoi am zambit,si am zis 'atata vreme cat sunt printre norii mei poti sa ma duci oriunde!' E minunat sa fii cu capul in nori desi tinde sa fie cam periculos cand esti inconjurat de o prapastie imensa, dar merita fiecare clipa traita pe muchie ... Privind in urma(mea culpa, as always) mi-am vazut trecutul intunecat urmarindu-ma, am zambit stiam ca nu mai aveam scapare singura solutie: sa zambesc... si totusi o cale va exista mereu, poate nu e raspunsul ideal, dar mereu avem de ales....si dintre 2 rele poti alege oricand varianta ce-a mai rea,...doar ca mintea noastra nu concepe sa aceasta alternativa! Dar aici, acum, eu arunc zarturile air azi am ales !Dintre doua rele o vreau pe pe ce-a mai rea! Fac un pas si privesc abisul...intind mainile, fac ultimul pas si zambesc. Adio!
El isi indinde bratele si imi inconjoara mijlocul, ma ridica, ma aduce inapoi si-mi soteste 'fugind de mine, fugi de tine'Ochii lui negri ma inspaimanta ... Oftez vazand cum se duce pe apa sambetei toata stradania mea! Toate lanturile de argint taiate, toate gandurile pastrate cu sfintenie si izolate, toate dorintele incatusate ....uf...maine trebuie sa o iau de la cap!
M-a luat de mana si m-a tarat pe piscuri inalte asunse in alti nori apoi am zambit,si am zis 'atata vreme cat sunt printre norii mei poti sa ma duci oriunde!' E minunat sa fii cu capul in nori desi tinde sa fie cam periculos cand esti inconjurat de o prapastie imensa, dar merita fiecare clipa traita pe muchie ... Privind in urma(mea culpa, as always) mi-am vazut trecutul intunecat urmarindu-ma, am zambit stiam ca nu mai aveam scapare singura solutie: sa zambesc... si totusi o cale va exista mereu, poate nu e raspunsul ideal, dar mereu avem de ales....si dintre 2 rele poti alege oricand varianta ce-a mai rea,...doar ca mintea noastra nu concepe sa aceasta alternativa! Dar aici, acum, eu arunc zarturile air azi am ales !Dintre doua rele o vreau pe pe ce-a mai rea! Fac un pas si privesc abisul...intind mainile, fac ultimul pas si zambesc. Adio!
El isi indinde bratele si imi inconjoara mijlocul, ma ridica, ma aduce inapoi si-mi soteste 'fugind de mine, fugi de tine'Ochii lui negri ma inspaimanta ... Oftez vazand cum se duce pe apa sambetei toata stradania mea! Toate lanturile de argint taiate, toate gandurile pastrate cu sfintenie si izolate, toate dorintele incatusate ....uf...maine trebuie sa o iau de la cap!
Comments
Post a Comment