Peretii albii si reci ma inconjoara,tipand parca a durere si neputinta,stiu, lumea e plina de ea, dar aici e un loc aparte, unde cei suferinzi sunt lasati sa vina in vacanta. Mi-a fost teama la inceput sa pasesc aici, nu e usor sa pasesti intr-o camera plina in care tu esti singura persoana capabila sa faca acest lucru, desi numeni nu te priveste cu invidie, dimpotriva esti inconjurant de priviri pline de recunostinta , nu poti sa nu te intrebi ... DE CE?
DE CE, ei ? DE CE, nu eu?
Undeva in lume sunt oamenii care au renuntat sa lupte, cu marea involburata, cu inima zdrobita, cu otrava din privirea altora, cu singuratatea, cu teama... si decid sa-si incheie socotelile cu viata in timp ce altundeva in aceiasi lume sunt oameni care ar da orice pentru a fi capabili sa faca macar un sigur pas, sa poata sa-si incante privirea cu altceva decat cu lumea umbrelor, sa poata spune un ultim 'te iubesc' sau macar un umil 'multumesc' .Eu stau ingenuncheata intre cele doua lumi pe care nu le inteleg suficient si in care sunt inutila ...pentru ca nu e nimic din ceea ce fac eu ce ar putea schimba mersul lucrurilor si e al nabii de frustrant! Ma doare sufletul, ma doare inima, imi plang ochii si ma sufoca durerea neputintei mele!
DE CE nu pot sa dau putin din mine?
DE CE nu pot sa-i fac bine?
DE CE sunt ei acolo si nu eu?
DE CE, ei ? DE CE, nu eu?
Undeva in lume sunt oamenii care au renuntat sa lupte, cu marea involburata, cu inima zdrobita, cu otrava din privirea altora, cu singuratatea, cu teama... si decid sa-si incheie socotelile cu viata in timp ce altundeva in aceiasi lume sunt oameni care ar da orice pentru a fi capabili sa faca macar un sigur pas, sa poata sa-si incante privirea cu altceva decat cu lumea umbrelor, sa poata spune un ultim 'te iubesc' sau macar un umil 'multumesc' .Eu stau ingenuncheata intre cele doua lumi pe care nu le inteleg suficient si in care sunt inutila ...pentru ca nu e nimic din ceea ce fac eu ce ar putea schimba mersul lucrurilor si e al nabii de frustrant! Ma doare sufletul, ma doare inima, imi plang ochii si ma sufoca durerea neputintei mele!
DE CE nu pot sa dau putin din mine?
DE CE nu pot sa-i fac bine?
DE CE sunt ei acolo si nu eu?
Treci printr-o cumpana.Iti doresc multa putere,curaj si liniste sufleteasca!:D
ReplyDeleteIti multumesc Miha! Sper sa trec de ea cat mai curand...si sa ne 'vedem' cu bine :)on the other side....
ReplyDelete