Atunci candva, probabil una din cele multe ti-a frant inima si simtamintele. Trebuie sa fie fost totusi mai mult decat atat, probabil ti-a ucis cuvintele-ti de dragoste si mai ales compasiunea ( ironic, inca nu mi-ai facut o declararie de dragoste dar in schimb cand te supar iti faci valiza sa pleci ). Te-a lasat precum iceberg, inconjurat de ape adanci, reci si pline de capcane facandu-i pe cei care doresc sa se apropie de tine, fie si pret de o clipa sa isi riste viata. M-am napustit si eu oribita de iubire in acele ape si-am crezut ca dragostea ta ma va feri de orice primejdie. Mi-a fost greu sa inteleg ca nu am nici un drept sa iau lucrurile drept ceea ce nu sunt. Un iceberg nu poate iubi....e doar un munte de gheata , se poate topi la caldura - motiv pentru care cauta cu orice pret sa o evite- dar nu este capil sa emane decat raceala. In lumea lui trebuie sa fie fericit noi suntem de vina ca nu-l intelegem. M-am mintit prea mult dar mi-a fost teama de adevar. Mi-a fost team...
ce dragut! Mai ai? ca noi mai vrem!
ReplyDeleteSi eu vreau! Nu-mi vine sa cred ce dulce e puiul de caprioara sau cel de pisica. grea dezbatere!
ReplyDeleteStefan nu mai am, am primit-o si eu de la prieteni, daca o sa mai primesc voi impartasi cu voi.
ReplyDeleteAndreiana valabil si pentru tine !