Am putine prietene cel putin de la o vreme iar azi am avut senzatia ca prietenia mea este pusa la incercare.
Intrand in sala de mese nu am putut sa nu observ cu coada ochilui doua din prietenele mele susotind in spatele mele. Nu am fost deranjata de susoteala in site pe cat am fost deranjata de faptul ca in sala de mese nu ne aflam decat noi trei si credeam ca suntem prietene cu toate .
Am asteptat pasnica pana cand susoteala a luat sfarsit, una din fete parasind sala de mese.
Nell, s-a asezat in fata mea zambind :
- Jo (lumea aici nu stie de Ioana, cu Jo) maine la ce ora ne intalnim?
I-am ignorat intrebare in timp de rasfoiam absenta o revista stupida a carui nume nici macar nu m-am obisit sa il citesc.
-Cine mai vine? M-a intrebat Nell vesela, fara sa fi observat faptul ca o ignor.
Mi-am ridicat privirea si i-am zabit :
-Nell, te consideri prietena mea? Am intrebat-o pe un ton ce-l doream calm
Nell ma privi speriata fata a intelege ce se intampla
-Ce inreba....
-Da sau nu, Nell i-am retezat-o
-Da, bineteles! Dar nu intelg ce... a incercat sa spuna ea
-Ok, atunci te rog sa nu mai susotesti niciodata in prezenta mea! Daca vrei sa plec te rog sa imi spui dar te rog sa nu mai faci asta niciodata!
Nell isi pleca privirea si incerca sa mascheze un zambet
-Imi pare rau Jo,iti promit ca nu se va mai intampla. Fata ei o trada, nu-i parea rau...Atunci am realizat
-Nu pot sa cred ! Am exclamat evervata la culme
-Ce??? a intrebat Nell speriata cand a vazut reactia mea
-Susoteati pentru ca puneati la cale cadoul de ziua mea! Nu-mi venea sa cred cat de stupida am fost eu si reactia mea!
-Imi pare rau Jo, dar da ne dadeam cu parerea despre cadoul tau.Nell a zambit intelegatoare si mi-a dat de inteles ca mi-a iertat gafa
Am ras cu Nell pe urma si ne-am amuzat teribil!
-Stii, a devenii paranoia vine odata cu varsta , mi-a spus Nell printre rastete
In decursul zilei am auzit mai multe susoteli si zambtele pline de subanteles. Am vazut plicuri roz ascunze sub teancuri de hartii, lume ce se prefacea ca munceste cand intram pe usa dar am zabit si eu precum Nell , plina de subanteles.
Mi-a luat o vreme sa am incredere in oameni si acum ma bucur caci stiu ca am avut dreptate sa ma incred in ei. Cand vaz zarva din jurul meu inteleg cat de mult sunt iubita de prietenele mele, colegii mei si toti cei care se afla in jurul meu. Ridic privirea spre cer, El stie ce inseamna toate astea pentru mine si ii multumesc ca m-a facut din noua sa ma simt iubita .
Te iubesc si eu! Va iubesc din toata inima si nu ma tem sa o tip in gura mare!
Intrand in sala de mese nu am putut sa nu observ cu coada ochilui doua din prietenele mele susotind in spatele mele. Nu am fost deranjata de susoteala in site pe cat am fost deranjata de faptul ca in sala de mese nu ne aflam decat noi trei si credeam ca suntem prietene cu toate .
Am asteptat pasnica pana cand susoteala a luat sfarsit, una din fete parasind sala de mese.
Nell, s-a asezat in fata mea zambind :
- Jo (lumea aici nu stie de Ioana, cu Jo) maine la ce ora ne intalnim?
I-am ignorat intrebare in timp de rasfoiam absenta o revista stupida a carui nume nici macar nu m-am obisit sa il citesc.
-Cine mai vine? M-a intrebat Nell vesela, fara sa fi observat faptul ca o ignor.
Mi-am ridicat privirea si i-am zabit :
-Nell, te consideri prietena mea? Am intrebat-o pe un ton ce-l doream calm
Nell ma privi speriata fata a intelege ce se intampla
-Ce inreba....
-Da sau nu, Nell i-am retezat-o
-Da, bineteles! Dar nu intelg ce... a incercat sa spuna ea
-Ok, atunci te rog sa nu mai susotesti niciodata in prezenta mea! Daca vrei sa plec te rog sa imi spui dar te rog sa nu mai faci asta niciodata!
Nell isi pleca privirea si incerca sa mascheze un zambet
-Imi pare rau Jo,iti promit ca nu se va mai intampla. Fata ei o trada, nu-i parea rau...Atunci am realizat
-Nu pot sa cred ! Am exclamat evervata la culme
-Ce??? a intrebat Nell speriata cand a vazut reactia mea
-Susoteati pentru ca puneati la cale cadoul de ziua mea! Nu-mi venea sa cred cat de stupida am fost eu si reactia mea!
-Imi pare rau Jo, dar da ne dadeam cu parerea despre cadoul tau.Nell a zambit intelegatoare si mi-a dat de inteles ca mi-a iertat gafa
Am ras cu Nell pe urma si ne-am amuzat teribil!
-Stii, a devenii paranoia vine odata cu varsta , mi-a spus Nell printre rastete
In decursul zilei am auzit mai multe susoteli si zambtele pline de subanteles. Am vazut plicuri roz ascunze sub teancuri de hartii, lume ce se prefacea ca munceste cand intram pe usa dar am zabit si eu precum Nell , plina de subanteles.
Mi-a luat o vreme sa am incredere in oameni si acum ma bucur caci stiu ca am avut dreptate sa ma incred in ei. Cand vaz zarva din jurul meu inteleg cat de mult sunt iubita de prietenele mele, colegii mei si toti cei care se afla in jurul meu. Ridic privirea spre cer, El stie ce inseamna toate astea pentru mine si ii multumesc ca m-a facut din noua sa ma simt iubita .
Te iubesc si eu! Va iubesc din toata inima si nu ma tem sa o tip in gura mare!
Cum le putem spune prieteni acelora care, la un moment dat, ne parasesc? Prietenii adevarati nu o fac niciodata, si cu niciun motiv. Asa ca....pe cei care vor sa plece, sa-i lasam sa plece! Devin cu atat mai importanti aceia putini, care raman...
ReplyDeletegindirea ne face ceea ce sintem si ce facem...gindim negativ vedem si facem totul numai negativ...gindim pozitiv.....parca totul e mai colorat cu toate ca uneori cei dn jur nu apreciaza...prieteni vin si pleaca dar cu totii ne ajuta, voit sau nu, pentru ca din contactul cu ei invatam ceva(cel putin asa ar trebui)...se pare ca ai facut un pas dincolo de teama ...ma bucur pentru tine ...:)
ReplyDeleteAdy, ma bucur si eu pentru acest pas si cred ca avem cu totii puterea sa facem acest pas
ReplyDeleteIn viata sunt multi oameni care vin si pleaca cu un scop anume si pentru mine vor ramane mereu in sufletul meu,ei sunt o amintire speciala care a fost menita sa fie :)
Te pup cu drag
Teo dor,
ReplyDeleteeu am o multime de prieteni in Turda dar venise o vreme cand nu am avut de ales si a trebuit sa plec . I-am lasat in urma fara voia mea desi m-am intors de multe ori nimic nu a mai fost la fel si stiu ca nu va mai fi in veci la fel. Strazile turzii imi sunt pustii! Acu cativa ani nu puteam iesi pana la paine fara sa ma intalnesc cu o groaza de prieteni, azi ma plimb cu orele pe strazi fara sa zaresc un chip cunoscut.
Mi-au fost toti prieteni si in inima mea vor fi mereu la fel...doar ca tipul e necrutator si viata iti ofera tot felul de sanse, daca mergi inainte pe drumul tau, nu inseamna mereu ca ti-au uitat prietenii, ca nu-ti mai pasa sau ca n-ai fost un prieten adevarat :)
Te pup cu drag!