Privesc norii, pierduta in orizont si in mine imi apare samanta unui citat pe care nici macar nu-mi amintesc cine l-a scris, dar acum el ma indeamna:
Sa nu ma tem.
Frica ucide mintea.
Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale.
Voi infrunta frica.
O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine.
Si, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei.
Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic.
Voi ramane doar eu
Sa nu ma tem.
Frica ucide mintea.
Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale.
Voi infrunta frica.
O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine.
Si, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei.
Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic.
Voi ramane doar eu
De ce ar trebui sa ne fie teama,de moarte sau de viata,de cei din jurul nostru sau de noi insine?
ReplyDeleteTeama e un reflex normal la necunoscut si la pericol si fara el nu ar exista prea multi eroi...dar si acele persoane ce si-au intrecut teama...idea e ca defaptinainte ca frica sa cupinda trebuie inteles factorul care o produce pentru ca de multe ori e exagerata si nu de mai putine ori confundata cu emotia
Ady, pari a fi tot ceea ce eu invidiez si mi-ar placea sa fiu. Inca mai am mult de strabatut caci mie inca imi e teama
ReplyDeleteMa tem de maine, ieri si azi;
ma tem sa lupt, sa alerg si sa tip
ma tem sa gresesc, sa fiu corecta sau infiderenta
ma tem sa stau, sa ma intorc dar si sa plec
ma tem de voi, de ei si de mine